Home

Areal Mariana Codrut_05201145

 

În ultimii ani, tot mai multe voci critice dintre cele mai reprezentative au făcut referire la Mariana Codruţ ca la o poetă de prim rang, dar foarte puţin cunoscută publicului larg. Este adevărat că, pe de altă parte, publicul larg nu prea este consumator de poezie, dar asta nu schimbă raportul invers proporţional dintre valoare şi notorietate. Antologia publicată de Editura Paralela 45 vine să mai repare puţin din nedreptate, căci îi sunt oferite cititorului, puse cap la cap, toate volumele poetei, începând cu Măceşul din magazia de lemne, volumul de debut din 1982, continuând cu Schiţă de autoportret (1986), Tabieturile nopţii de vară (1989), Existenţa acută (1994), Blanc (2000) şi terminând cu cel mai recent, Ultima patrie (2007). (…)

Poezie de expresie minimalistă, cu notaţii scurte, concentrate, într-un limbaj simplu şi neornat, poezia Marianei Codruţ este una a interiorităţii, chiar a recluziunii interioare – una voluntară şi inevitabilă deopotrivă –, după cum o arată titlul deloc întâmplător al antologiei, care preia titlul părţii a doua a volumului Blanc. „Când toate porţile se-nchid spre lumea/ de-afară/ îţi mai rămâne lumea ta interioară” – sunt versuri revelatoare pentru raportarea poetei la lume şi pentru felul în care înţelege poezia. Universul poetic asta este, e arealul poetei, lumea ei interioară întru totul: „e o lumină piezişă pe lucruri/ de la cel mare la cel mic./ s-ar spune că-mi cercetează faţa dar/ despre cele ce află nu-mi spune nimic. (…) // şi e noapte, şi e bine,/ în cap lumea veghează./ c-o dăltiţă fină de oţel,/ s-o sculpteze mâna visează” (peisaj interior). Poezia este substanţa cea mai densă care alcătuieşte această lume interioară (a se reciti: „s-o sculpteze mâna visează”), multe poeme având aerul unor arte poetice, deşi aspectul lor programatic nu e decât sugerat, cum se întâmplă cu poemul, cenzurat în volumul din 1989 (dintr-un anume unghi): „dintr-un anume unghi de privire/ cuvintele mele/ sunt pietrele lui David.”

Chiar dacă au trecut trei decenii peste volumele cuprinse în această antologie, rămân constante sensibilitatea acută cu care este percepută lumea şi transfigurată în „lume interioară”, ca şi discreţia expresiei poetice, aceasta concretizându- se, de fapt, într-un discurs interior, petrecut în „areal”, în graniţele securizante ale acestuia. „Areal-ul” Marianei Codruţ chiar este o lume, iar autoarea, o poetă care ar trebui să fie mai atent citită de contemporani.

Mariana Codruț, Areal, Editura Paralela 45, 2011

Integral: http://www.romlit.ro/interioritate

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s