Home

Urma-198x300

Adrian Alui Gheorghe, Urma, Editura Cartea Românească, 2013, 148 p.

 

Literatura carcerală românească, publicată intens în ultimele două decenii, a descris amănunțit viața în închisorile comuniste. În perioada din urmă, subiectul a reintrat în atenția publică după punerea sub acuzare de către Parchet a unora dintre cei mai odioși torționari care au trăit bine-mersi, după cum se vede, printre noi în tot acest timp. În aceste circumstanțe, un roman precum Urma lui Adrian Alui Gheorghe apare pe piață sub auspicii favorabile unei bune receptări. Acțiunea se petrece în 1960 în penitenciarul Aiud și debutează ex abrupto: „Dimineața, la ora cinci fără cinci, pe când se pregătea schimbarea gărzilor, un gardian a observat pe zăpada proaspătă, căzută peste noapte, urme de bocanci care veneau dinspre gardul de sârmă ghimpată și care duceau spre pavilioanele deținuților. (…) Urmele arătau de parcă cineva ar fi trecut prin gard din afară spre înăuntru și apoi ar fi intrat în pavilionul înțesat cu deținuți”. Romanul se conturează astfel, de la bun început, ca unul plin de suspans. Miezul acțiunii este ancheta conducerii închisorii, menită să identifice sursa urmelor care vor apărea în fiecare dimineață pe zăpada din curtea închisorii, fără ca vreun gardian să poată oferi o explicație rațională.

Presați de gardieni, care la rândul lor sunt zi de zi amenințați de șefi că vor lua locul „bandiților” în celule, deținuții încep să toarne: ar fi vorba de nevasta deținutului Urdea, care e vrăjitoare și îi face vizite conjugale în celulă și care pleacă apoi în zbor. Ar fi, declară altul, părintele Daniil, membru al grupului „Rugul Aprins”, care a murit cu un an în urmă la Aiud și acum vine să le aline suferințele muribunzilor. Un alt deținut se autodenunță: el este, a învățat de la un călugăr o rugăciune și când o spune, poate să facă ce vrea, să se ducă în orice loc din lume. Dialogurile dintre anchetatori și deținuți sunt foarte bine ținute în frâu de Adrian Alui Gheorghe. Milițienii ascultă interziși și, în lipsa altor explicații, continuă să pună întrebări despre lucrurile neverosimile care li se relatează. Din când în când, cîte unul izbucnește: „Bă, cum se poate să se existe ceva ce nu există?”

Partea cea mai consistentă a romanului, dar și cea mai savuroasă, este anchetarea deținutului Gurii Lovin, fost iluzionist la circul din Kiev, care, în această calitate, este suspectat că ar putea trece, eventual, printr-un gard. Demonstrațiile de virtuozitate ale acestuia în fața comisiei de anchetă încep prin a face o batistă să plutească în aer, continuă cu „teleportarea” cravatei pe care anchetatorul o purta la gât în buzunarul acestuia și se încheie cu o beție monstruoasă, căci „publicul” îi cere să transforme un hârdău de apă în votcă, iar deținutul se conformează. Și aici, mâna lui Alui Gheorghe este sigură. Scena beției este redată printr-o serie de stop-cadre ce redau remarcabil starea personajelor. Spre final, romanul virează într-un poetic-absurd, în momentul în care Gurii, ținut la Zarcă, reușește să evadeze cu ajutorul șobolanului Vasili, care îi vorbește despre libertate.

Într-un singur loc mi se pare mai puțin reușit romanul Urma. Atmosfera închisorii și natura reală a anchetelor și a bătăilor este insuficient conturată, ba parcă un pic subestimată. Pentru un cititor tânăr, care nu are experiența de lectură a jurnalelor de închisoare, cartea lui Adrian Alui Gheorghe nu reușește ceea ce reușea, de exemplu, Matei Brunul a lui Lucian Dan Teodorovici, anume, să constituie și un documentar, nu doar o bucată literară. Cartea iese însă din tipar prin modul inedit în care vorbește despre experiența carcerală și poate tocmai pentru că inserează ironia și comicul negru într-un subiect tragic, are potențialul de a deschide interesul pentru acesta unui public mai larg. ▲

Luminița Corneanu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s