Home

Dimov opera 1

 

Leonid Dimov, Opera poetică, I, II , Ed. îngrijită și prefață de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, București, 2010

 

Opera poetică a lui Leonid Dimov pare că va avea parte, în sfârșit, de o editare integrală, lucru cu totul lăudabil atât pentru editură, cât și pentru îngrijitorul ediției.

În ultimii ani, vocile care îl declară pe Leonid Dimov un poet important s-au înmulțit, numai că opera sa este aproape cu totul absentă din librării. Dincolo de dezinteresul cunoscut al librarilor pentru poezie, vina aparține cu siguranță și breslei literare: cele câteva antologii cu circulație restrânsă și cele două inițiative de publicare a operei complete (una, abandonată, pare-se) n-au putut oferi publicului decât o imagine fragmentară asupra poeziei dimoviene. Rămâne ca Ion Bogdan Lefter să ducă la bun sfârșit volumul III al prezentei ediții pentru ca opera poetică a lui Dimov, cuprinzând paisprezece volume (exceptând antologiile antume), să fie, în sfârșit, la dispoziția publicului în variantă integrală.

Cele două volume publicate în 2010 cuprind, primul, opera de tinerețe a poetului (volumele Versuri, 7 poeme și Pe malul Stixului), iar al doilea, ceea ce prefațatorul numește „cărțile maturității depline” a lui Dimov: Carte de vise, Semne cerești, Eleusis, Amintiri, La capăt. Prefețele care însoțesc cele două volume au meritul de a identifica un nucleu dur al operei dimoviene, alcătuit din poemele în care îl regăsim „pe Dimov-Dimov”, poeme ample, predominant narative, cu rimă împerecheată, cu măsură egală sau variabilă: Istoria lui Claus şi a giganticei spălătorese, Visele şi „prozele” din Carte de vise, Baia şi O dimineaţă în curte (din Dialectica vârstelor) etc., și de a propune o etapizare a creației dimovine, contrar celor mai numeroase opiniilor critice exprimate până în prezent, care apreciau că Dimov, debutând matur, practic a rămas egal cu sine din toate punctele de vedere până la ultimul volum.

Nu ne râmâne decât să sperăm că finalizarea ediției complete Dimov va atrage atenția asupra acestui poet-artizan, care a știut să învăluie cu sonoritățile subjugante ale prozodiei o lume izvorâtă dintr-o imaginație  fabuloasă: „În piaţa cu celebru nume şvab/ Creştea, până la cer, un baobab/ Cu fructe cât o casă, cu bodegi/ Şi trenuri de sidef iuţind prin crengi,/ Cu gări albastre-n care stam zâmbind/ La străvezii pahare cu absint/ Şi povesteam din viaţă, şi râdeam/ De peştii care ne priveau din geam” (Destin cu baobab).

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s