Home

intelectuali cratita

 

Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete, Prefaţă, schiţe de portret, concepţie şi coordonare editorială de Ioana Pârvulescu, Ilustraţii de Mihail Coşuleţu, 
Bucureşti, Editura Humanitas, 2012 

 

A-i aduce pe „intelectuali la cratiţă” e una dintre ideile inedite, marca Ioana Pârvulescu, cu care eseista şi scriitoarea îşi scoate, aşa cum îi este obiceiul, cititorul din habitudinile de lectură şi de gândire. De aici derivă şi construcţia în sine a cărţii, foarte reuşită, îmbinând poveştile a douăzeci de scriitori şi artişti cu reţete culinare variate, într-un mod care confirmă încă o dată apartenenţa gastronomiei la cultură. Cum în lumea noastră preocupările intelectuale sunt bănuite de futilitate, sintagma percutantă şi derutantă totodată care alătura intelectualii şi cratiţa a prins la presa cotidiană şi la blogosfera românească, astfel că într-un timp scurt de la publicarea cărţii au apărut mai multe articole despre volumul în chestiune şi despre lansarea acestuia. Previzibil însă, majoritatea comentatorilor s-au mărginit a se minuna că şi intelectualii mănâncă, în loc de a se hrăni cu ambrozie probabil, tonul articolelor fiind în linia: „oho, Cărtărescu sau Liiceanu au povestit ce le place/ nu le place să mănânce!” Ce au ratat jurnaliştii noştri a fost tocmai savoarea poveştilor, plăcerea de a povesti despre felurile preferate în copilărie, pe care le făcea mama sau bunica, despre dichisul meselor în familie, despre cum gătea un scriitor sau altul în adolescenţă în compania vreunei mătuşi, despre farmecul bucătăriei sofisticate sau, dimpotrivă, despre savorile simple ale mâncărurilor făcute din puţin. 
Intelectualii care au acceptat provocarea Ioanei Pârvulescu nu spun doar poveşti din bucătărie, ci poveşti de viaţă. Citind despre mâncăruri, aflăm indirect cum se trăia în interbelic în case de intelectuali sau de boieri, cum se descurcau, apoi, aceleaşi categorii sociale în anii ’50, în plină raţionalizare, cum se trăia în mahalaua bucureşteană Pieptănari sau ce delicii culinare puteau oferi pădurile din jurul Braşovului. Intelectuali la cratiţă este un fel de istorie domestică a secolului XX în România, în nici un caz doar o colecţie de reţete. Iată cum începe, de pildă, povestirea Adrianei Bittel: „Mamei, Alice, nu-i plăcea să gătească. Aprecia însă mâncărurile făcute de alţii. În vremurile bune, când era domnişoară, de bucătărie se ocupa o bucătăreasă, sub supravegherea şi cu ajutorul bunicii mele, Frida. Aceasta alcătuia meniurile zilnice după ce se consulta cu soţul şi stăpânul ei, Efraim, zis Mache, director de bancă şi gourmet, dedat la rafinamente culinare din timpul studiilor la Paris.”  (…)

Integral: http://www.romlit.ro/poveti_cu_savoare

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s